Comunicarea în echipa interdisciplinară

Comunicarea în echipa interdisciplinară – element esențial pentru îngrijirea de calitate a pacientului cu boală cronică evolutivă

ECHIPA INTERDISCIPLINARĂ ÎN IP

▪ ECHIPA INTERDISCIPLINARĂ = formată din membrii cu specializări si competenţe diferite, care au un scop comun, lucrează interdependent în planificarea, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, implementarea şi evaluarea sarcinilor;
▪ Caracteristica = grad ridicat de cooperare, colaborare şi comunicare pentru atingerea tuturor scopurilor propuse
▪ Echipa de IP: este heterogenă şi interdisciplinară, formată din: medic, asistent medical, psiholog, asistent social, preot etc.

Caracteristicile echipei interdisciplinare în IP:
▪ Membrii echipei îşi cunosc rolul şi rolurile celorlalţi membrii, interacţionează între ei pentru atingerea unui scop de îngrijire;
▪ Ia decizii bazate pe cunoştinţele şi acţiunile tuturor, în beneficiul pacientului;
▪ Funcţioneaza de multe ori în condiţii de presiune, datorită volumului de muncă mare şi a numărului mare de pacienţi;
▪ Acţionează unitar, ca efect al interdependenţei acţiunilor fiecarui membru, pentru binele pacientului.
(WHO: Patient safety, 2012)

Multidisciplinar – Interdisciplinar

▪ Echipa multidisciplinară = echipa de îngrijire formată din membrii cu specializări diferite, apartenenţa la echipă fiind un lucru secundar, specializarea fiind elementul principal; conducerea este ierarhică; fiecare membru participă la îngrijire pe baza expertizei proprii, oarecum independent de ceilalţi membrii (analogie: feliile unui tort)
▪ Echipa interdisciplinară = echipa de îngrijire formată din membrii cu specializări diferite, care lucrează interdependent şi schimbă permanent informaţii; conducerea este dependenta de activitate, în funcţie de situaţia pacientului; (analogie: degetele de la mână – fiecare cu o abilitate, dar împreună au abilitate mai mare decât suma abilităţilor individuale)

Cum funcţioneză?
▪ COMUNICAREA = rezultatul inţelegerii comune între comunicator (transmiţător) şi receptor
▪ Latin communis = comun
▪ Comunicatorul încearcă să stabilească „comuniunea”cu receptorul
▪ COMUNICAREA este transmiterea şi întelegerea informaţiei cu ajutorul simbolurilor comune

▪ Comunicator (Transmiţător) = o persoană cu idei, intenţii, informaţii şi un scop în a comunica
▪ Encodarea = traducerea ideilor comunicatorului într-un set sistematic de simboluri – într-un limbaj prin care să se exprime scopul comunicatorului
▪ Encodarea are loc prin limbaj
▪ Mesajul este rezultatul procesului de encodare
▪ Scopul comunicatorului este exprimat prin mesaj
▪ Mesaj verbal (7%) şi nonverbal/ paraverbal (93%)
▪ Mesaj intenţionat şi neintenţionat
▪ Mediul comunicării = este transportatorul mesajului faţă în faţă și se poate realiza: telefonic, întâlniri în grup, mesaje electronice, memos, legi şi reguli, sisteme de compensare/ motivare, programare/ planificare, previzioane/ estimări.
▪ Mesajul trebuie decodat pentru a fi relevant pentru receptor
▪ Decodarea este un termen tehnic ce defineşte procesul de analiză (gândire) al receptorului
▪ Decodarea implică interpretarea
▪ Interpretarea se face pe baza experienţei şi a şabloanelor de referinţă
▪ Feedback-ul este obligatoriu
▪ Comunicare “sens unic”
▪ Comunicare “dublu sens”
▪ Feedback direct
▪ Feedback indirect
Mesaje non verbale/ paraverbale
▪ Nelegate de informaţia verbală
▪ Prezentarea fizică
▪ Puternică influenţă asupra interpretării realizate de către receptor
▪ Comportamentul – ochii, cap şi faţă
▪ Poziţia (mâinile)
▪ Distanţa (spatiul personal)
▪ Gesturi
▪ Tonul vocii
▪ Mediul
▪ Îmbrăcăminte
▪ Utilizarea timpului
Comunicam oricand ….dar nu oricum
Mesaje non verbale
▪ Expresia feţei, mişcarea ochiilor – tipul emoţiei
▪ Poziţia, distanţa, gesturile – intensitatea emoţiei
▪ Mai multă informaţie decât cea transmisă verbal
▪ Analiză unitară

PROCESUL DE COMUNICARE

Emiterea mesajului
Calităţi personale
Atitudini
Recepţionarea mesajului
Calităţi personale
Atitudini

Bariere
De ce COMUNICARE ▪ Echipa devine funcţională prin comunicare ▪ Procesul planificării, organizării, conducerii şi controlului devine operaţional numai prin comunicare
▪ Procesul decizional – colectare şi diseminare de informaţii

Principiile COMUNICĂRII
▪ Comunicarea este un comportament care se invaţă
▪ Putem să îmbunătăţim substanţial calitatea relaţiilor interpersonale prin îmbunătăţirea comunicării
▪ Când exersăm comunicarea ne dezvoltăm noi abilităţi

Impactul COMUNICĂRII
▪ Întrebarea este nu cum ne angajăm în comunicare ci dacă comunicăm bine sau prost – un feedback corect reglează comunicarea
▪ Comunicarea nu depinde de tehnologie ci de oameni

Scopul comunicării
▪ Scopul comunicării este să ne exprimăm gânduri, idei şi sentimente într-un mod în care alţii să le poată înţelege
▪ Comunicarea de calitatea nu este legată de un vocabular bogat ci de modul în care ne facem înţeleşi
Scris, Citit, Vorbit,
Ascultat
▪ Scrisul trebuie citit
▪ Vorbirea trebuie ascultată
▪ Scrisul şi citititul se studiază în şcoală ▪ Nu există educaţie formală generală pentru vorbire şi ascultare
▪ Plecăm de la ideea că vorbirea şi ascultarea sunt abilitaţi naturale
▪ Vorbirea şi ascultarea diferă esenţial de scris şi citit
▪ Vorbirea şi ascultarea sunt tranzitorii
Diferenţe
▪ Bărbaţii şi femeile, acasa sau la serviciu, fie că vorbesc sau ascultă, utilizează metode diferite de comunicare pentru a-şi satisface nevoile primare de comunicare
▪ BARBAŢI – de a se simţi acceptaţi, admiraţi, apreciaţi, aprobaţi şi de încredere
▪ FEMEI – de a se simţi validate, respectate, înţelese, sprijinite şi importante
Diferenţe
▪ Bărbaţii şi femeile învaţă să comunice diferit ▪ Bărbaţii se autodefinesc prin realizările lor. Ei cred că sunt ceea ce fac
▪ Femeile se autodefinesc prin conexiunea pe care o au cu cei din jur. Ele cred că sunt ceea ce simt ▪ Modalitatea numarul 1 pentru ca un bărbat să-şi îmbunătăţească interacţiunea cu o femeie este să asculte sentimentele ei
▪ Modalitatea numarul 1 pentru ca o femeie să-şi îmbunătăţească interacţiunea cu un barbat este să-l împuternicească (empower)
Ascultare activă
▪ Ascultarea ne consumă cel mai mult din timpul zilnic comparativ cu celelalte procese ale comunicării
▪ Ascultarea activaă repetă sentimentele şi conţinutul pe care le transmite comunicatorul
▪ Ascultarea activă demonstrează că receptorul înţelege şi acceptă mesajul comunicatorului
▪ Ascultarea activă implică observarea comunicării non verbale
▪ Receptorul trebuie să comunice interes faţă de comunicator prin încurajări non verbale
▪ Receptorul eficient utilizează numai câteva întrebări foarte bine alese; intrebări deschise care să faciliteze mesajul transmiţătorului
▪ Răspunsul prin tăcere este un factor cheie în comunicarea eficientă
Atitudinea
▪ Atitudinea umană poate fi clasificată ca fiind pasivă, agresivă sau încrezătoare (energică)
▪ Atitudinea încrezătoare este fundaţia pentru o comunicare eficientă şi eficace atât scris cât şi oral
▪ Dintre toate cele trei, atitudinea încrezătoare oferă cea mai mare satisfacţie tuturor participanţilor în procesul
comunicării
▪ Atitudinea încrezătoare este caracterizată de mesajele EU ▪ Formula de bază pentru atitudinea încrezătoare este de genul: “Când tu (prezentăm fără a critica sentimentul sau
comportamentul) EU mă simt (prezentăm sentimentele noastre) din cauza că (prezentăm efectele asupra vieţii noastre). Aş prefera să (descriem ce am dori).

Nu este numai ceea ce spunem, este şi cum spunem
▪ Cum comunicăm este adesea mai important decât ceea ce comunicăm
▪ Comunicarea non verbală implică :
▪ 1. Contact vizual
▪ 2. Poziţia corpului
▪ 3. Distanţa/contact fizic
▪ 4. Expresia feţei
▪ 5. Gesturi
▪ 6. Tonul vocii
▪ 7. Fluenţa
▪ 8. Ritm
▪ 9. Îmbrăcăminte şi ţinuta
▪ Comunicarea verbală şi non verbală se combină pentru a forma stilul personal care este unic fiecărui comunicator

Stilurile COMUNICARII
▪ Comunicarea faţă în faţă şi cea în cadrul grupului – comunicare interpersonală ▪ Comportamentul interpersonal nu poate exista fară comunicarea interpersonală ▪ Diferenţa de percepţii
▪ Diferenţa de stil personal
Stilurile COMUNICĂRII
▪ Procesul de învaţare se bazează pe informaţiile primite şi transmise
▪ Procesul de recepţionare şi transmitere de informaţii depinde de modul în care ne poziţionăm faţă de noi inşine şi faţă de ceilalţi
Stilurile COMUNICĂRII
▪ Stilul interpersonal –modul în care indivizii preferă să se poziţioneze faţă de ceilalţi
▪ Relaţionare – comunicare – stil
interpersonal
▪ Diferitele combinaţii de cunoaştere şi necunoaştere a informaţiei de către noi şi ceilalţi defineşte “Fereastra Johari”
Stilurile COMUNICĂRII ▪ Stilurile interpersonale şi manageriale ∙ Tip A – de obicei slabi comunicatori interpersonali ∙ Tip B – caută să relaţioneze dar incapabili sa-şi exprime direct şi deschis opiniile/ideile
∙ Tip C – interes faţă de propriile idei/opinii dar nu şi faţă de ale celorlaţi
∙ Tip D – se simt bine sa-şi exprime liber opiniile şi ideile faţă de ceilalţi dar şi să-i asculte pe ceilalţi

EXPERIENTA EXPERIENTA Feedback
CE EFECT
Bariere ale COMUNICĂRII
▪ Ascultarea selectivă
▪ Blocarea informaţiei noi dacă aceasta intra în conflict cu ceea ce noi credem – percepţie
▪ Judecăţiile de valoare
▪ În orice proces de comunicare receptorul face judecăţi de valoare ▪ Judecata de valoare se bazează pe experienţa anterioară a receptorului relativ la comunicator, evaluarea spontană a comunicatorului facută de receptor şi inţelesul anticipat al mesajului
▪ Credibilitatea sursei
▪ Nivelul de credibilitate de care se bucura comunicatorul
▪ Semantica
▪ Nu se poate transmite inţelegerea
▪ Înţelesul diferit al cuvintelor
▪ Filtrarea
▪ Manipularea comunicarii
▪ “în sus”
▪ Acoperirea unor parţi ale mesajului
▪ Limbajul de grup – limbajul specializat
▪ Diferenţele de statut / rang
▪ Ameninţare
▪ Presiunea timpului – nu există timpul fizic necesar pentru comunicare individuală şi clarificare
▪ Supraâncărcarea
▪ Decizia eficace – informaţie
▪ Uşurinţa generării informaţiei
▪ Suprasaturarea cu informaţie
▪ Eliminarea voită a unor mesaje/informaţii

Îmbunătăţirea COMUNICĂRII
▪ Verificarea
▪ Premiza că nu s-a înţeles
▪ Încercarea de a determina gradul în care s-a înţeles mesajul ▪ Regularizarea fluxului de informaţie
▪ Este regularizată atât calitativ cât şi cantitativ
▪ Principiul excepţiei – nu se aduc la cunostiinta nivelelor superioare decât deviaţiile de la reguli şi proceduri
▪ Utilizarea feedback-ului
▪ Empatie
▪ Orientarea către receptor
▪ Bazată pe ce se ştie despre receptor
▪ Încurajarea încrederii reciproce ▪ Programarea/Planificarea eficace ▪ Eliminarea “competiţiei” dintre mesaje ▪ Simplificarea limbajului
▪ Ascultarea activă (eficace)
▪ Repetiţia
Stres şi emoţii
▪ Pentru a gestiona complimentele, criticile şi respingerile trebuie să nu ne pierdem controlul atunci când suntem sub presiune
▪ Fiecare suntem o persoană valoroasă care va primi atât complimente cât şi critici
▪ În situaţii tensionate, de stres, trebuie mai întâi să gestionăm emoţiile. Trebuie sa îndepărtăm emoţiile astfel încât să putem să analizăm analitic informaţiile transmise de partenerul de dialog
▪ Chiar dacă este dificil în situaţiile tensionate nu luaţi în nume personal afirmaţiile generate de emoţii
▪ Trebuie să fim încrezători, să clarificăm situaţia şi să ne exprimăm sentimentele fără patimă
Comunicarea în echipa de îngrijire
▪ Comunicarea în echipa interdisciplinară influenţează atât funcţionarea echipei, cât şi calitatea îngrijirii pacientului Zimmerman S.: Western Journal of Communication. 1994;
▪ Cooperarea şi comunicarea eficientă între membrii echipei interdisciplinare care îngrijesc pacientul sunt decisive pentru realizarea unui plan de îngrijire corespunzător şi pentru obţinerea satisfacţiei pacientului şi familiei, pe de o parte, dar şi a medicului şi celorlalţi membrii ai echipei (asistent medical, kinetoterapeut, asistent social, preot etc), pe de alta parte.
Manojlovich M: J Nurs Scholarsh 2005;
Boyle DK, Kochinda C: J Nurs Admin 2004;

Comunicarea eficientă interdisciplinară în echipa de îngrijire
▪ Influenţează pozitiv evoluţia pacientului
▪ Influenţează pozitiv satisfacţia pacientului şi familiei ▪ Creşte controlul simptomelor
▪ Scade perioada de spitalizare a pacientului ▪ Creşte abilitaţile de diagnostic şi apreciere a prognosticului, precum şi planificarea corectă a tratamentului pacientului (comparativ cu
profesionistul medical care acţionează singur) Hearn J, Higginson IJ: Pall Med 1998
Factori care fac dificilă comunicarea în echipă
▪ Îngrijirea complexă, evoluţia imprevizibilă a pacienţilor, profesionişti de diferite specialităţi implicaţi şi care interacţionează cu pacientul în diferite momente ale zilei, uneori în locaţii diferite, fără o interacţiune sincronă
▪ Profesioniştii pot avea o viziune diferită asupra nevoilor de îngrijire
▪ Ierarhia din domeniul medical (medici versus alte specialitati medicale şi nemedicale) duce la inhibiţia unor membrii ai echipei în prezentarea propriilor viziuni si indicaţii de îngrijire;
▪ Diferenţa în educaţia profesională, vârstă
▪ Curricula educaţională pentru majoritatea profesiilor implicate neglijează, incă, tehnicile de comunicare cu pacientul sau cu alţi profesionişti.
Dingley, 2014

Bariere de comunicare în echipă

▪ Aşteptări personale ▪ Diferenţe de personalitate ▪ Ierarhie
▪ Comportament
necorespunzător
▪ Diferenţe culturale ▪ Diferenţe de vârstă
▪ Sex
▪ Rivalităţi profesionale sau inter-profesionale
▪ Diferenţe de salariu, prime ▪ Îngrijorări privind
responsabilitatea clinică proprie
▪ Jargon medical diferit ▪ Diferenţe de program si rutină zilnică între membrii ▪ Nivele diferite de calificare profesională
▪ Diferenţe de regulamente interne, norme
▪ Complexitatea mare a îngrijirii
▪ Necesitatea luării rapide de decizii medicale

Comunicarea în echipa de îngrijiri paliative
▪ Mare parte din comunicare se petrece între membrii aceluiaşi grup profesional – rolul membrului de echipă determină direcţia comunicării
▪ Dominaţia medicilor în comunicare, mai ales în întâlnirile echipei
▪ Asistentele au rol central, cu nivel înalt de interacţiune atât cu medicii cât şi cu alţi profesionişti ▪ Comunicarea faţă-în-faţă este preferată
▪ Rolul întâlnirilor echipei are, încă, un rol suboptimal Rowlands S, Eur J Cancer care, 2013
Comunicarea în echipa de îngrijiri paliative
▪ Imposibilitatea folosirii documentelor scrise ale pacientului ca unic mijloc de comunicare între membrii
▪ Îmbunătăţirea comunicării în întâlnirile echipei: ▪ Asigurarea participării tuturor membrilor
▪ Videoconferinţa cu membrii care nu sunt prezenţi ▪ Prezentarea prin proiecţie a datelor pacientului, imagisticii etc
▪ În întâlniri (şi nu numai): comunicarea mai probabilă de-a lungul liniei profesionale (identitate, pregătire, practică şi atitudini comune) – bariera în
comunicare
Rowlands S, Eur J Cancer care, 2013
Comunicarea în cadrul echipei
▪ Studiile arată că în îngrijirea paliativă există o preferinţă pentru comunicarea verbală a informaţiilor medicale privind pacientul, bazată pe urgenţă şi oportunităţi apărute spontan pentru comunicare
▪ Datele comunicate verbal în cadrul oportunităţilor sunt rar documentate în foaia pacientului
▪ Potenţial risc pentru siguranţa pacientului dacă deciziile se iau doar pe documentele din foaia de observaţie
Rowlands S, Callen J. Eur J Cancer 2013
Structura comunicării echipei
interdisciplinare
▪ Planificarea îngrijirii (care planning) ▪ Totalitatea aspectelor care sunt urmărite şi rezolvate în cadrul îngrijirii pacientului (medicale şi non-medicale) ▪ Rolurile şi responsabilităţile fiecărui membru sunt bine definite
▪ Schimbul de informaţii
▪ Procesul prin care membrii echipei interdisciplinare interacţionează unul cu celălalt în timpul intâlnirilor
▪ Formal
▪ Informal

Structura comunicării echipei interdisciplinare
▪ Luarea deciziilor
▪ Cel mai important proces în cadrul întâlnirilor echipei interdisciplinare
▪ Decizii imediate
▪ Decizii pe termen lung
▪ Învăţarea în cadrul echipei (educaţie, instruire) ▪ Membrii echipei instruiesc alţi membrii în legatură cu aspecte ale îngrijirii
▪ Negocierea
▪ Proces de suport, în cadrul procesului de luare a deciziilor în echipa interdisciplinară
▪ Coordonarea echipei
▪ Proces de suport în cadrul procesului de luare a deciziilor şi învăţare
▪ Liderul echipei:
▪ Facilitează luarea deciziilor
▪ Facilitează schimbul de informaţii

EXERCIŢIUL I – exerciţiu de structurare a unui protocol de comunicare între membrii echipei interdisciplinare
▪ BA, sex feminin, 66 ani, din Bucureşti, pensionară
▪ Diagnosticată cu glioblastom bilateral (fronto-parietal dreapta şi frontal stânga), biopsiat; inoperabil cu intentie radicală; a efectuat radioterapie, 60 Gy, tratament suportat în condiţii bune, după o perioadă de aprox o săptămână de anxietate, probabil cauzată de începerea tratamentului. Tromboza venoasă profundă femuro-poplitee dreaptă complicată cu trombembolism pulmonar în antecedente.
▪ O fiica, 30 ani, care o îngrijeşte. Fiica are un serviciu cu un program destul de strict, în timpul zilei mama este singură la domiciliu. O vecină casnică o ajută la nevoie.
▪ Pacienta este “protejată” de fiica care încearcă să-i ascundă prognosticul (pacienta cunoaşte diagnosticul).
▪ Clinic: perioade de anxietate in timpul zilei; insomnie; tulburari de memorie; hemipareză dreaptă, stă aproape toată ziua în pat sau în fotoliu; constipaţie; în prezent tratament cu Gabaran 300mgx3/zi, medrol 16 mg/zi, omeprazol 40 mg/zi, temodal (prescrise de oncolog si radioterapeut), Clexane 40 mgx2/zi.

EXERCIŢIUL I – exerciţiu de structurare a unui protocol de comunicare între membrii echipei interdisciplinare
▪ Pacienta se află la domiciliu şi este preluată în îngrijire de echipa formată din : ▪ Medic îngrijiri paliative
▪ Asistent medical
▪ Asistent social
▪ Kinetoterapeut
▪ Psiholog
▪ În afară de această echipă de îngrijire la domiciliu, pacienta se află în evidenţa unui medic oncolog (care ii prescrie, lunar, Temodal), a unui medic radioterapeut (a terminat radioterapia in urmă cu 3 săptămâni, trebuie sa meargă la controale periodice), a unui neurolog (care i-a prescris un tratament anticonvulsivant).

Tema propusa:
▪Imaginaţi un protocol de comunicare interdisciplinară între membrii echipei
▪Se vor identifica:
▪ Probleme de îngrijire – asocierea între problemele de îngrijire şi rolul fiecărui membru al echipei
▪ Mijloace de comunicare între membrii echipei
▪ Posibile bariere în comunicare
Fişa de observaţie a pacientului
▪ Conţine documentele medicale şi observaţiile membrilor echipei cu ocazia vizitelor, medicaţia etc
▪ S-a observat că fişa medicală nu este folosită întotdeauna pentru notarea informaţiilor sau informaţiile sunt incomplete
▪ Colectarea datelor scrise este discontinuă: mobilitatea pacientului, locaţii multiple unde se acordă îngrijirea (hospice, centre de zi, policlinică, domiciliu)
Reis A, Pedrosa A; CENTERIS 2013
Fişa electronică a pacientului
▪ Accesare facilă a fişei din orice locaţie având la îndemână un calculator sau o tableta/telefon şi aflarea datelor în timp real indiferent de către oricare membru al echipei.
▪ Fişa conţine secţiuni de evaluare şi intervenţii, pentru toate aspectele (fizic, emoţional, social, spiritual) şi toate locaţiile ( spital, domiciliu, ambulator)
▪ Datele din dosar pot fi tipărite și exportate în format editabil
Întâlnirile echipei interdisciplinare▪ Periodicitate (zilnice, săptămânale)
▪ Informaţii:
▪ rapoartele formale
▪ impresiile personale privind evoluţia sau stadiul de rezolvare a diverselor nevoi ale pacientului ▪ cererile de clarificare a unor elemente apărute în managementul cazului.
▪ prezentarea impresiilor permite membrilor echipei să-şi exprime propriile emoţii şi îngrijorări ▪ impresiile personale pot fi atât pozitive cât şi negative
▪ ajută la construirea, printre altele, a unui mesaj comun pe care membrii echipei îl transmit pacientului.
Wittenberg-Lyles E, 2009
Întâlnirile echipei interdisciplinare
▪ În cadrul întâlnirilor echipei interdisciplinare, fiecare membru indeplineste, simultan, doua roluri: ▪ rolul de membru al echipei şi
▪ rolul de reprezentant al propriei discipline (medic, asistent medical etc).
▪ Ca urmare, fiecare membru este implicat, într-un mod complex, în exercitarea rolului sau specific, clinic sau non-clinic.
Wittenberg-Lyles E, Parker Oliver DP.
The power of interdisciplinary collaboration in hospice. Progress in Palliative Care. 2007;15:6–12
Întâlnirile echipei interdisciplinare
▪ impresiile şi comunicarea informală între membrii echipei joacă un rol crucial şi influenţează îngrijirea pacientului, chiar dacă în paralel există şi o comunicare formală prin intermediul documentelor pacientului (foaie de observaţie, fişe de evaluare iniţială şi de evoluţie, rezultate ale investigaţiilor şi consulturilor interdisciplinare etc)
▪ deşi familia este considerată un membru important al echipei de îngrijire a pacientului, există multe întâlniri şi comunicare între membrii echipei multidisciplinare din care familia şi pacientul sunt excluse
Ellingson LL. Journal Applied Communication Research. 2003;31:93–117
Întâlnirile echipei interdisciplinare
Studiile despre comunicarea în cadrul întalnirilor echipei interdisciplinare de îngrijire paliativă au arătat că:
▪majoritatea informaţiilor prezentate sunt rapoarte formale şi impresii ale asistentelor medicale privind elemente biomedicale (elemente clinice şi rezultatele investigaţiilor paraclinice),
▪membrii echipei non-medicale (ex: asistent social, preot) au puţin timp pentru a participa la dialog – frustrare
▪exista nevoia ca membrii echipei non-medicale să se implice mai activ în discuţii, să-şi prezinte într-un mod mai activ informaţiile şi impresiile; să participe la educarea membrilor echipei medicale în privinţa valorii informaţiilor non-medicale pentru evoluţia pacientului
Parker Oliver D, Peck M J Soc Work End Life Palliat Care. 2006
Wittenberg-Lyles E :J Hous Elderly. 2009

Mijloace tehnologice de comunicare în cadrul echipei de îngrijire
▪ Telefonul
▪ Internetul
▪ Emailul
▪ Telefoane smart
▪ Tablete
▪ Internetul
▪ Permite accesarea bazei de date ce conţine informaţii despre pacient
▪ Videoconferinţe – comunicare audio-video ▪ Accesarea datelor de contact ale serviciilor şi profesioniştilor din IP
▪ Educaţia personalului medical şi nemedical din echipă;
▪ Discutarea cazurilor dificile în grupuri profesionale, accesarea directă a părerii experţilor;
▪ Emailul
▪ Comunicare rapidă şi ieftină
▪ Transmite informaţii scrise, imagini, video ▪ Mai ieftin decât telefonul sau faxul
▪ Grupuri – permite comunicarea rapidă a aceleiaşi informaţii către mai multe persoane din echipă ▪

Educaţia pacientului şi familiei
▪ Creşte complianţa pacientului şi participarea acestuia la documentarea propriei stări de sănătate
▪ Contraindicaţii: urgenţe; comunicarea veştilor proaste
▪ Este o comunicare asincronă

Mijloace tehnologice de comunicare în cadrul echipei de îngrijire
▪ Mijloace tehnologice mobile
▪ Telefoane smart şi tablete
▪ Susţin medicul în luarea deciziilor (aplicaţii mobile)
▪ Ajută la colectarea datelor
▪ Mobile, mici, uşoare dar suportă aplicaţii complexe media
▪ Asigură posibilitatea unei comunicări continue, simultane şi interactive, în orice locaţie
Ce este conflictul… Eu Tu
Conflictul
Ce determină conflictele
▪ Percepţii şi interpretări diferite
▪ Personalitate
▪ Abilitaţi şi aptitudini
▪ Experienţe
▪ Valori
▪ Diferenţe culturale
▪ Stări emoţionale
▪ Existenţa unui climat de neâncredere
▪ Diferenţa între starea existentă şi cea dorită
▪ Neâmplinirea unor nevoi fundamentale
▪ A fi înţeles
▪ A te simţi binevenit
▪ A te simţi important
▪ De confort
Fazele conflictului ▪ Criza
▪ Situaţie tensionată
▪ Incidente neplacute
▪ Stare de disconfort
▪ Neînţelegere reciprocă
Rezolvarea conflictelor – teoria icebergului
Poziţia A Poziţia B

Interese complementare
Interese divergente
Interese comune
Interese complementare
Interese divergente

Cum dezamorsăm conflictul
▪ Amortizarea conflictului, din punctul nostru de vedere ▪ Calm, ascultare, empatie
▪ Calmarea tensiunii, în ceea ce îl priveşte pe celălalt ▪ Eu vreau să ajut
▪ Dacă ne concentrăm asupra problemei, o vom putea rezolva ▪ Ascultare, chestionare
▪ Culegere de informaţii despre problema
▪ Construirea încrederii
▪ Răspunsul la solicitări
▪ Asigurarea că se va oferi cea mai bună rezolvare posibilă
Carisma
▪ Oamenii tind să vorbească în unul din cele cinci moduri senzoriale
▪ Afla în ce mod senzorial este persoana căreia îi vorbeşti şi încearcă să vorbeşti în acelaşi mod ▪ Paralelismul este o vorbire echilibrată care crează un ritm căruia oamenii tind să-i dea un raspuns pozitiv
▪ Există paralelism pozitiv şi negativ.
▪ Paralelismul dă posibilitatea ascultătorului să se relaxeze. Un ascultător relaxat este mult mai uşor abordabil

EXERCIŢIUL II- exerciţiu de comunicare şi gestionare a unei situaţii „oarecum” conflictuale
▪ Se propune un raport de gardă a unei echipe interdisciplinare în care trebuie să se decidă internarea unui singur caz din trei propuse. Împărţim participanţii prezenţi în trei echipe (preferabil medici, asistenţi sociali şi psihologi).
▪ Fiecare echipă va susţine un anumit caz.
▪ Se va gestiona conflictul generat de singurul loc disponibil şi interesul fiecăruia de a-şi interna cazul său.

Caz I
▪ CD, 63 de ani, sex masculin, din Lunca Calnicului, pensionar. ▪ Este diagnosticat cu neoplasm de vezică urinară cu invazie locoregională în urmă cu 2 luni prin serviciul de urologie al SP. Jud. Brașov. Este operat paliativ şi remis spre serviciul de oncologie. Evaluat complet la oncologie se decide neânceperea tratamentului oncologic şi adresarea acestui pacient spre îngrijire paliativă în centrul dumneavoastră.
▪ Pacientul este necăsătorit, nu are copii şi are doar o soră, pensionară şi ea, care se ocupă de el în prezent.
▪ În prezent este la domiciliu cu nefrostoma stângă pentru ureterohidronefroza, cu dehiscenţa xifopubiana a suturii postoperatorii, fără durere, sondă urinară permanentă, imobilizat la pat, astenie, fatigabilitate, inapetenţă, urodezinfectante la nevoie.
▪ Pacientul nu cunoaşte diagnosticul şi prognosticul.

Caz II
▪ AH, 33 de ani, sex feminine, pensionara, din Brașov. ▪ Este diagnosticată în urmă cu 3 ani cu neoplasm de col uterin, operată, chimio şi radiotratată, cu recidivă locoregională, aflată în evidenţă oncologică. Pacienta a fost scoasă din schemele de terapie curative şi a efectuat în ultima lună radioterapie sacrată în scop antalgic.
▪ Pacienta este casatorită, are o fetiţă de 3 ani şi jumătate, soţul şi mama îi sunt alături. Locuieşte într-un apartament cu o cameră cu fetiţa, soţul şi mama ei.
▪ În prezent pacienta este imobilizată la pat, total dependentă, sindrom algic cupat parţial cu Fentanyl 100 ug la 72 ore transdermic, Sevredol 20 mg în criza de durere p.o., Lyrica cp 150mg 1 cp la 12 ore po, durere incidentă la mişcare, atacuri de panică mai ales noaptea, caşexie, constipaţie

Caz II
▪ Pacientei i se mai administrează: Medrol cp 16 mg 1cp/zi, Omez cp 20mg 1 cp/zi, Xanax cp 1g 1/2cp-1/2cp-1cp po, Bisacodil 1cp/zi seara, Lactuloză.
▪ Pacienta cunoaşte diagnosticul şi prognosticul bolii dar nu le acceptă. Nu suportă să fie vazută de fetiţa ei în starea aceasta. Soţul şi mama solicită respait.
▪ Există şi o situaţie tensionată între soţ şi mama soţiei, aceasta din urmă învinuindu-l de boala soţiei sale.

Caz III
▪ CP, 60 de ani, sex masculine, om al strazii, dar are pensie (a fost şofer)
▪ Pacient cu glioblastom diagnosticat în urmă cu 2 ani, operat şi recidivat, care nu a urmat tratament ocologic specific, având multiple internări în secţia de neurologie şi neurochirurgie se remite pentru internare în hospice.
▪ Pacientul este imobilizat la pat, total dependent, paraplegic, cu escare sacrate gr. IV, vertij, greaţă, vărsături, cefalee recurentă, tulburări de deglutiţie, dezorientat temporo-spaţial şi confuz, sondat urinar, constipaţie.
▪ În prezent este internat în spital la secţia de neurologie unde i-au fost administrate 2×100 mg Tramal inj im, Algocalmin la nevoie im, Manitol 500 ml pev, SF 500ml cu Arnetin 1f 50mg si
Dexametazona 1f 8 mg pev.
▪ Pacientul are card valid şi asigurare de sănătate. Nu are CI ci doar o copie xerox a acestuia.

CONCLUZII
▪ Echipa de IP este interdisciplinară
▪ Eficienţa ei este dată de gradul de colaborare, cooperare dar mai ales de comunicare
▪ Discrepanţele mari de cunoaştere, nivelul diferit de cultură, dezvoltarea cu predilecţie a anumitor căi de comunicaţie (audio-video) reprezintă bariere majore de comunicare astăzi
▪ Un sistem comun de valori care să aibă un limbaj specific de comunicare reprezintă cheia succesului în comunicarea din cadrul echipei interdisciplinare

▪ Comunicarea ineficientă în echipa de îngrijire este una dintre cauzele majore de erori medicale (Woolf 2004, Lingard 2004, Leonard 2004)
▪ Comunicarea în întâlnirile echipei interdisciplinare de îngrijire paliativă este, încă, suboptimală (Rowlands S, 2013)
▪ Tehnologia începe să aibă un rol important în comunicarea din cadrul echipelor multidisciplinare, prin creşterea conectivităţii între membrii şi prin facilitarea transmiterii de informaţii legate de pacient (Gordon, Deland, Kelly 2016)
Business Today
▪ Mai greu decât în trecut
▪ Este mai uşor de concurat
▪ Doar a face lucrurile OK nu este OK ▪ Ce putem face? Nimic ca să schimbăm condiţiile!
▪ Ne putem pregăti!!
▪ CE SE CERE AZI?
▪ Un bagaj de cunoştinţe şi experienţe diverse